29 mai

Hackerii noştri s-au văzut cuprinşi de plictiseală, noaptea trecută, şi, puşi faţă în faţă cu computerul, au facut rost de ultima filă din jurnalul primarului nostru Adriean Videanu. Somnoroşi şi căscători ne-au trimis-o azi dimineaţă, iar noi o postăm acum pentru publicul avid să cunoască gândirea intimă a acestui mare om...

12.53


Dragă jurnale,

S-a întors lumea cu fundul în sus!!! Dar să o luăm cu începutul...

Am venit azi dimineaţă la muncă plin de draci, după ce o jumătate de oră am fost împotmolit într-o intersecţie cu un semafor defect. Intru eu în curtea primăriei şi încep să claxonez, dar portarul Marcel făcea pe surdul...

În sfârşit apare şi el, şi, când să îi dau cheile maşinii ca să o parcheze, văd că avea palmele pline de lipici...

"Tăticu'", zic, "nu ştiu ce faci tu în ghereta ta de portar, dar cam intru la bănuieli... Pun pariu că Hustlerele alea pe care ţi le-am dat să le arunci nu au ajuns nici până acum la coşul de gunoi, sau vrei să verific?"

Îl văd pe Marcel că dă din umeri. Zice: "Domnu' Adriean, veniţi la mine în gheretă şi căutaţi..."

Acum nu aveam eu chef de inspecţii, dar pe mine când mă dă cineva dracului îl urmăresc până în pânzele albe!

Intru eu în ghereta lui Marcel şi ce văd pe perete... Proaspăt lipit - dita mai afişul cu un bărbos. Uite, l-am şi scanat...


"Cine mai e şi ăsta, bă Marcele", zic.

"Păi cum, nu ştiţi?" zice, "e cântăreţul meu de suflet, om bun, are concert acum pe Lia Manoliu! Nu ştiţi că v-am cerut şi eu două bilete, alaltăieri?"

Mi-aduc eu aminte că am semnat ceva în sensul ăsta, cu un concert, şi nici până acum nu s-a simţit nimeni cu o cinste... Când să ies, dau peste biroul lui Marcel şi cade din el un teanc de reviste.

"Te-am prins, marţafoiule", zic, dar când mă uit pe ele, în loc de Hustelre şi Playboyuri văd doar reviste de culturism cu malaci unsuroşi... Mă uit eu la Marcel de sus până jos şi tot uscăţiv şi jigărit ca un catâr de povară îl văd.

"Tăticu'", zic, "mai pune şi tu în practică ce citeşti acilea, nu doar te benocla".

În sfârşit intru eu în birou şi când mă văd cu google-ul în faţă, ce-mi zic: "Ia să dau eu o căutare cu George Michael.

Să se rupă scaunul cu mine! Dădusem Lia Manoliu pe mâna unui spatist!...

Aşa am o boală pe ăştia, de când am fost eu prima oară în America, pe la începutul anilor '90...

Mă cazasem la Las Vegas şi în prima noapte am fost să văd şi eu un meci de box.

Ţineam cu albul, un tip care semăna cu Bruce Willis, dar negrul părea că o să câştige. Când mă resemnasem eu cu gândul, poc îi păleşte albul una de rămâne ăla lat. Cică a şi răposat pe urmă...

A doua zi, mă plimbam pe străzi şi zic să intru într-un magazin de suveniruri...

Nimeni la tejghea...

Zic eu hello, dar nu răspundea nimeni... Când să plec, mi se pare că aud nişte voci la subsol.

Cobor eu scara, şi ce văd... Un malac îmbrăcat în latex, atârnat în lanţuri. Lângă el o uşă crăpată, de după care se auzea o muzică ciudată şi nişte gemete...

Arunc o privire şi mi se face rău. Doi albi futeau în cur un negru cu căluş la gură...

"Tăticu'", îmi zic, "locul ăsta nu e de mine"...

Urc eu scările şi după tejghea pe cine văd... Boxerul de noaptea trecută, de semăna cu Bruce Willis, umbla pe la lucruri...

Întâi ia o bâtă de baseball, se uită lung la ea, pe urmă pune mâna pe o drujbă, se joacă puţin, iar în cele din urmă scoate o sabie de samurai şi se repede la subsol...

În drum îl acostez şi îi bat obrazul:

"Bravo, dom'le" zic, "ăia se babardesc la popou, iar tu le furi din magazin! Uite aşa se duc de râpă marile civilizaţii..."

14.51

Îmi amintisem eu de toate astea şi când trag aer în piept să mă reculeg, simt un damf de Carpaţi şi rom de bodegă...

Era Marcel, se aşezase picior peste picior pe un fotoliu şi se uita la mine.

"Ce e, tăticu'", zic.

"Domnu' Adriean", zice, "vă mai amintiţi ce mi-aţi promis când aţi venit la primărie. Vorbisem şi cu domnu' Traian, dar el a plecat... Mă însuraţi şi pe mine?"

"Oho", zic, "felicitări, mă băiatule, păi era şi timpul! Viaţa asta a ta, fără jugul căsniciei, nu prea te prinde. Cine-i norocoasa?"

"Ion", zice.

"Care Ion, bă!", zic.

"Ion, ăla de la întreţinere, care vă repară matale aerul condiţionat când se strică..."

"Bă tu eşti nebun!", zic.

"De ce domnu' Adriean", zice, "că e băiat bun, face nişte zacuşti senzaţionale..."

L-am dat eu afară din birou, am ras trei diazepame şi m-am hotărât să mă tirez.

Când ies în curte şi mă arunc în maşină, îl aud pe Marcel:

"Staţi aşa domnu' Adriean, că vă ajut eu să daţi cu spatele"...

În drum spre casă numai afişe cu George Michael pe toţi stâlpii. Mă uit eu la ele, şi când să mă fure peisajul, mai să mă dau cu capul de volan.

Îmi tăiase unul calea.

Dom'le ce oraş insuportabil, cine mama dracului o fi primar aici? A, da...